În Grecia Antică, polis-urile (orașe-stat) au înflorit, crescându-le populația și cultura, ocazional războindu-se între ele, ridicând clădiri și celebrând ceremonii pentru a atrage favorurile zeilor care locuiesc pe Muntele Olimp. Jucătorii vor conduce unul dintre aceste orașe-stat (precum Atena, Sparta, Corint, Teba, Argos și altele), extinzându-le și rugându-se la diferiți zei pentru a deveni puterea hegemonă în Pelopones! Olympus este un joc de strategie deterministic (non-random) bazat pe plasarea de muncitori, management de resurse și construcția unui motor eficient pentru a acumula puncte de victorie (VPs). Prezintă de asemenea și un număr de mai multe opțiuni agresive decât un joc mediu bazat pe aceleași premise (însă un jucător inteligent va ști cum să se protejeze de ele, dacă preferă să își dezvolte în liniște poziția sa). Fiecare jucător conduce un oraș-stat definit de 6 valori: populație, cultură, armată și productivitatea a 3 resurse (grâne, vânat și pește). În turul tău, poți trimite unul dintre cei 3 preoți ai tăi să se roage unuia dintre cei 10 zei (Zeus, Hera, Demetra, Artemis, Poseidon, Atena, Afrodita, Ares, Hefaistos sau Apollo). Fiecare adversar poate acum trimite unul dintre preoții săi să celebreze sărbătoarea cu tine. După aceea, zeul oferă favorul său oricui care a trimis un credincios: favorul este mai mare pentru preotul principal (cel al jucătorului activ) și unul mai mic pentru toți ceilalți (de exemplu, Atena crește cultura cu 2 puncte pentru orașul preotului principal și cu 1 punct pentru ceilalți; cei care nu au trimis preoți, nu vor primi niciun punct). Aceeași zeitate nu poate fi aleasă din nou în același tur. Resursele pe care orașul tău le produce (rugându-se la zeii coresunzători) pot fi cheltuite (rugându-te la alți zei) pentru a crea clădiri care îți dau o varietate de efecte (și VPs), așadar oferind jocului numeroase moduri de abordare strategice . Victoria poate fi atinsă cu o mulțime de clădiri, dar și cu mai puține. Sunt 45 de clădiri diferite: 33 pot fi construite de către oricine (chiar dacă cineva deja le-a construit), iar 12 sunt unice, devreme ce poate exista o singură copie (introducând un alt element de dispută între jucători). Poți de asemenea purta război ca să furi resursele altor orașe (dacă au fost atât de nesăbuiți încât să își țină magaziile pline și armata nedezvoltată, o și merită) sau să invoci o boală teribilă pentru a decima populația lor. Toate acțiunile (dezvoltare, prodcuție, construcție, război, scor, etc.) sunt făcute rugându-te la zeitatea corespunzătoare (unii zei oferindu-ți o alegere între ”vrei să îți dezvolți productivitatea grânelor – primind așadar mai multe grâne turul următor când le produci – sau le produci acum, chiar dacă nu vei primi multe?”, adăugând decizii tactice cruciale jocului). Când toți preoții au fost folosiți, există o scurtă administrare pentru verificarea unor condiții simple (de exemplu Jucătorii cu mai mult de 5 resurse nefolosite trebuie să renunțe la cele în exces), iar apoi se începe un nou tur (toți preoții se întorc acasă și toate zeitățile pot fi veneraty din nou). Dacă vei fi primul care atingi o valoare maximă într-un domeniu anume (de exemplu, 10 la cultură), asta îți va da un premiu de 2 VPs. Când 4 dintre aceste premii sunt revendicate, jocul se încheie. Fiecare jucător primește puncte bonus în funcție de modul în care și-a dezvoltat orașul, dar cel mai mare scor câștigă. Premii și nominalizări: 2010 Lucca Games Best Boardgame 2011 Ludoteca Ideale Official Selection Winner

Premii si mentiuni

2010 Lucca Games Best Boardgame
2011 Ludoteca Ideale Official Selection Winner